sâmbătă, 23 februarie 2008

Consiliul National al bloggerilor



Ziua de 22 februarie a fost marcata de reuniunea Consiliului National al PSD, reuniune ce s-a desfasurat sub sloganul "2008 Romania - Anul Schimbarii". Am citit opinii pro si contra Nastase, Geoana, Iliescu si restul. Nu am sa ma apuc sa le comentez din simplul motiv ca fiecare partid are dreptul sa isi aleaga liderii si calea de urmat.

De asemenea, nu am sa comentez sensul votului, pentru ca nutresc un respect deosebit si o admiratie profunda fata de ambii candidati.
As vrea insa sa va povestesc partile din sedinta care nu s-au vazut in timpul tarnsmisiunilor directe.
Agitatia la Palatul Parlamentului a inceput inca de la ora 7, cand au sosit organizatorii evenimentului. Au fost asezate mesele si mapele pentru presa si delegati, iar incepand cu ora 8, presa locala si invitatii si-au facut, pe rand, aparitia.
Pe la ora 9 au fost aduse, in plicuri sigilate, mandatele si buletinele de vot, semnate si stampilate.
La ora 10.30, asa cum prevedea desfasuratorul, reuniunea a inceput, cu votarea oridinii de zi, proces urmat de discursul presedintelui Mircea Geoana.
Au urmat la cuvant invitatii.
In timpul acesta, pe holuri, jurnalistii si membrii PSD comentau, faceau pronosticuri, schimbau impresii, zvonuri si sms-uri glumete.

La o prima privire parea mai degraba o reuniune a bloggerilor decat o sedinta de partid, cei mai cunoscuti bloggeri din Romania, pe segmentul politic si jurnalistic, fiind stransi acolo.
In ciuda a ceea ce se spunea prin presa, atmosfera a fost una foarte relaxata, fara incrancenari, si sentimentul de unitate cu care eram obisnuiti isi facuse pe nesimtite loc intre membri veniti la reuniune. Nu erau grupuri, nu erau bisericute, toata lumea vorbea cu toata lumea, toata lumea facea poze si admira peisajul superb care se vedea de pe balconul salii Al. Ioan Cuza.
Au fost emotii, insa nu tensiuni. Au fost glume, atat in sala, cat si la prezidiu, unde domnul Ion Iliescu ne-a demonstrat inca o data, desi nu mai era nevoie, ca este un politician desavarsit. Propunerile dansului, pe care le gasesc cat se poate de potrivite, au fost legate de cooptarea in echipa de pregatire a alegerilor, atat a lui Adrian Nastase, cat si a lui Dan Mircea Popescu, indiferent de cel care va fi urmat sa castige Presedintia Consiliului National PSD.
A urmat momentul discursurilor candidatilor. Cei doi au fost aplaudati si apreciati de public si se vedea ca alegerea nu va fi una usoara.
Procedura de vot s-a desfasurat repede, fara incidente si cat se poate de transparent. Numararea voturilor a durat aproape o ora, timp in care s-au facut poze, s-au dezbatut discursurile si s-au facut speculatii, s-au luat si s-au dat interviuri, insa totul s-a facut fara resentimente.
Desi ziua de ieri a fost una lunga si obositoare, munca grea abia acum incepe. Urmeaza o perioada de eforturi sustinute, pentru a readuce PSD-ul pe pozitia care i se cuvine. Trebuie pregatite strategiile de campanie, trebuie identificati cei mai potriviti candidati, trebuie stabilite ofertele. E un volum de munca imens, insa oamenii au aratat ieri ca nu se tem de munca. Din contra, isi doresc sa lucreze impreuna, sa treaca peste toate tensiunile de pana acum.
Dincolo de rezultate si rezolutii, cel mai important lucru care s-a intamplat ieri a fost demonstratia de forta pe care a aratat-o partidul. Delegatii au aratat ca au putere, ca au un scop comun, ca nu se tem de nimeni si de nimic si ca sunt gata de "lupta".
Ziua de ieri a adus si o premiera pentru online-ul polticii romanesti, PSD fiind inca o data un deschizator de drumuri. Pentru prima oara in Romania, intrega reuniune a Consiliului National al PSD a fost transmisa live pe internet, putand fi urmarita pe site-ul partdiului, pe intreaga durata.

miercuri, 20 februarie 2008

Zvonuri

Ziua de ieri, sa-i spunem Ziua CN-2, a fost marcata de "aparitia" pe piata a numeroase zvonuri si scenarii legate de organizarea Consiliului National al PSD, singurul scop fiind discreditarea unei actiuni statutare a partidului si crearea unor tensiuni interne inutile.
Pentru a lamuri cateva aspecte, trebuie sa facem cateva precizari:
- Consiliul National al PSD a fost ales conform Statutului PSD, la Congresul din 2006, iar componenta sa nu a fost modificata de atunci. Delegatii la reuniunea de vineri nu pot si nu vor fi altii decat cei inscrisi pe listele votate la Congres.
- aceste liste au fost publicate pe 19.12.2006 pe site-ul PSD si, de atunci, Serviciul de Comunicare Electronica al PSD, cel care gestioneaza site-ul PSD, nu a efectuat nicio modificare in componenta acestor liste. Astfel, este foarte usor pentru oricine este interesat, sa compare listele scrise care au fost distribuite tuturor participantilor la Congres in 2006 cu lista publicata pe site.
Delegatii isi vor exercita dreptul de vot doar pe baza mandatelor distribuite de catre organizatorii Consiliului National, mandate nominale, semnate de conducerea PSD si stampilate, redactate in conformitate cu listele din 2006.
Totusi m-am bucurat mult sa citesc pe blogul domnului Adrian Nastase faptul ca dumnealui nu crede toate aceste informatii pe care le primeste.
In alta ordine de idei, Mihnea lanseaza, in stilul lui specific, cateva teorii despre PSD, teorii interesante daca ar fi scenarii de filme, insa aflate destul de departe de realitatea din PSD.
Interesul tuturor celor implicati direct in luarea deciziilor este ca acestea sa fie transparente, neviciate si sa reflecte dorinta membrilor PSD - nu de alta, insa nu obisnuim sa ne furam singuri caciula, cum se face pe la alte partide unde li se taie picioarele membrilor inca din copilarie.

Blogosfera Rosie

Cineva, nu zic cine - persoana importanta, s-a gandit ca asocierea intre PSD si culoarea rosie ne-ar putea deranja. Dupa mai putin de doi ani PSD a devenit rosu. Altcineva, in urma cu cativa ani, spunea ca PSD-ul nu va avea niciodata o prezenta demna de luat in seama pe internet. Iata ca in doar un an PSD a devenit partidul cu cea mai puternica prezenta online din Romania. Poate ca asa suntem noi, mai "prostanaci" - ca sa continui pe aceeasi linie, insa in idealismul nostru am devenit chiar eficienti in a intoarce armele inamicilor in favoarea noastra si in a demonstra ca totul e posibil.

Conform ultimei statistici a Codex Politicus publicate de Mihnea, PSD conduce in continuare in topul prezentei in blogosfera politica, detinand peste o treime din numarul blogurilor politice. Daca analizam rezultatele in comparatie cu statistica facuta in decembrie observam o crestere de 3% a PSD (de la 35% la 38%) intr-o perioada lipsita de vreo importanta electorala. PDL inregistreaza tot o crestere de 3%, care insa ii aduce la doar 17%, ceea ce face din partidul prezidential cea mai subreprezentata forta politica in online. Iata ca ceea ce era odata fieful talibanilor portocalii a fost pierdut datorita unei prezente lipsite de constanta si a unei deja plictisitoare strategii de "ingrasare a porcului in ajun" practicate in campaniile PDL-iste. Cea mai spectaculoasa scadere o are PNL, marcat poate si de rezultatul europarlamentarelor, in cadere libera de la 30% la 22%. Practic din decembrie pana in februarie "scena politica online" s-a transformat dintr-una bipartida (PSD si PNL in jurul a 30%), intr-una dominata detasat de catre PSD. Si in fine, PNTCD creste inca un procent, pana la 13%, demonstrand ca nu toti votantii sai aveau deja blog, desi banuiesc ca sunt pe drumul cel bun.

Iata ca PSD a reusit sa faca imposibilul, sa cucereasca un spatiu de exprimare considerat pana daunazi monopol al dreptei, si sa deschida apetitul publicului pentru o comunicare directa si onesta. Campania noastra de comunicare online a angajat impreuna simpli simpatizanti si lideri ai partidului, intr-un efort comun de a redefini stereotipuri plantate de ani de zile de catre oponentii stangii. Astazi PSD se dovedeste a fi cel mai transparent si cel mai deschis catre nou partid romanesc, capabil sa inteleaga problemele si oportunitatile unui alt mod de a face politica, si suficient de matur pentru a permite o dezbatere reala atat intre liderii sai cat si cu internautii interesati de viitorul acestei tari.

Ultimele alegeri au demonstrat ca patternurile bazinului electoral PSD-ist incetatenite in anii '90 (electoral rural si mic-urban, cu studii primare sau medii, varsta ridicata si venituri mici) nu mai sunt valabile. Acel electorat a migrat in marea sa parte la PDL si chiar PNL, astfel ca acum este dificil a mai deosebi profilul votantului PSD de cel al votantilor altor partide. Puterea unui partid sta in capacitatea de a intelege schimbarile care au loc in jurul sau si in abilitatea de a le transforma in oportunitati. Probabil ca cei care ne numeau nebuni in urma cu cativa ani inca nu inteleg ce s-a intamplat, insa raspunsul este simplu: Romania s-a schimbat domnilor, stanga nu mai poate fi patata atat de usor de etichete aruncate cu o nonsalanta neargumentata in diferite piete. Stanga poate insemna si la noi, ca in restul Europei, tinerete, dorinta de schimbare, comunicare directa cu electoratul, sanse egale si profesionalism.

Sa vedem, daca tot vorbim de profilul electoratului de stanga, cine sunt in fapt consumatorii de comunicare electronica "rosie" in Romania. Statisticile demografice oferite de trafic.ro in ultimele zece luni ne permit schitarea unui portret al utilizatorului psd.ro, cel mai important instrument de comunicare electronica al PSD. Este vorba de utilizatori cu varste predominant intre 20 si 29 de ani (40-50% din utilizatori), insa aproximativ 90% din vizitatori au intre 17 si 39 de ani, ceea ce indica un segment tanar, activ, precum si un interes ridicat al generatiilor tinere fata de politica de stanga. Bineinteles, ca o ciudatenie in onlineul romanesc, psd.ro atrage si un numar de batrani peste 60 de ani (putin peste 3%), insa aceasta cifra nu este relevanta pentru profilul despre care discutam aici. Intre 80 si 85% dintre vizitatorii psd.ro sunt barbati, si intr-o mare proportie ei sunt necasatoriti (67%). Intre 34 si 53% dintre utilizatori au studii superioare. Jumatate dintre vizitatorii psd.ro sunt studenti sau elevi. Categoriile profesionale dominante sunt specialisti sau liber-profesionisti cu studii superioare (avocati, doctori, contabili, arhitecti, etc) si functionari, iar in privinta veniturilor sunt reprezentate toate categoriile intr-un mod echilibrat. Peste 90% dintre utilizatorii psd.ro folosesc zilnic calculatorul si internetul, ceea ce ii plaseaza deasupra mediei traficului majoritatii siteurilor comerciale. Procentele inregistrate de vizitatorii psd.ro la nivelul de accesare al surselor de informare este de asemenea foarte ridicat, un numar semnificativ citind ziare pe internet si participand la dezbateri online in diferite formaturi specifice web2.0 . Vorbim, deci, de oameni tineri, dinamici, foarte bine informati, cu un grad de educatie bun si foarte bun, interesati de realitatea romaneasca si capabili sa se implice in schimbarea acesteia.

Tie, utilizator al serviciilor de comunicare electronica de stanga iti multumim, si iti promitem ca ne vom stradui sa-ti oferim o si mai buna informare impreuna cu noi moduri de a-ti facilita interactiunea cu politicienii care te reprezinta.

duminică, 17 februarie 2008

O noua sansa pentru Republica Moldova

Duminica trecuta, in Republica Moldova, a avut loc un eveniment crucial pentru viitorul social-democratiei din stanga Prutului si, de ce nu, pentru viitorul european al romanilor basarabeni: unirea Partidului Democrat din Moldova cu Partidul Social-Liberal, intr-o noua constructie politica social-democrata.

Desigur, asa cum ne-a obisnuit de ani buni, presa romana nu a mentionat nici macar in treacat aceasta evolutie de pe scena politica basarabeana. Condeiele dambovitene erau prea ocupate in a relata ultimele acte ale inutilei si costisitoarei lupte intre liderii Puterii de Dreapta, Basescu si Tariceanu, sau in a improsca cu noroi inspre orice personaj sau initiativa care ar incerca sa readuca un dram de seriozitate dezbaterii politice. In fond, de ce ne-ar pasa de milioanele de romani de pe celalalt mal al Prutului, cand nu ne pasa nici macar de starea mizera in care ne-au adus eternele lupte intre "grupurile de interese" democrate si liberale?

Sa vorbim macar noi, asadar, despre contextul, semnificatia si actorii acestei noi constructii politice. Mai intai sa ne intelegem cine cu cine s-a unit, pentru a nu cadea in patima stereotipurilor si etichetelor doctrinare romanesti, nu de alta dar denumirile partidelor amintesc de formatiuni complet diferite din Romania.

Partidul Democrat din Moldova este un partid de centru-stanga, social-democrat, condus de Dumitru Diacov, care a obtinut la ultimele alegeri peste 10% din voturi. PDM este in fapt unul din cele doua partide succesoare ale Partidului Democrat Agrar al fostului presedinte Mircea Snegur, aflat la guvernare intre 1994 si 1998, celalalt partid succesor fiind Alianta Moldova Noastra. Dumitru Diacov a fost, printre altele, presedinte al Parlamentului Republicii Moldova intre 1998 si 2001.

PSD a oferit in ultimii ani sprijin PDM in numele PES si a Internationalei Socialiste la care PDM doreste sa adere, intre cele doua partide romane fiind semnat un acord de colaborare in noiembrie 2006. Colaborarea s-a concretizat prin intalniri periodice intre conducerile celor doua partide, asistenta tehnica, schimb de experienta si pregatirea liderilor si specialistilor PDM de catre colegii romani, coordonarea pozitiilor in organisme internationale, sustinerea reciproca in campanii electorale si cooperarea pentru integrarea europeana a Republicii Moldova.

Partidul Social-Liberal, condus de Oleg Serebrian, este un partid de centru, impreuna cu care PDM si AMN au candidat pe liste comune in cadrul Blocului Moldova Democrata, obtinand impreuna peste 28% din voturi la alegerile parlamentare din 2005. PSL raliaza un mare numar de tineri absolventi ai universitatilor romane si occidenale, precum si numeroase organizatii ale societatii civile. Oleg Serebrian este un cunoscut politolog si eseist basarabean precum si un puternic militant pentru o Europa federala. Din 2006 PSL a fost membru al Internationalei liberale, definindu-se ca un partid liberal de stanga, militand pentru principiile liberale in sfera politicului si pentru principii de stanga in sfera economica si sociala. La ultimele alegeri locale PSL a obtinut in jur de 4% din voturile exprimate.

Din uniunea celor două partide, sub sloganul „Venim să construim”, a rezultat un nou Partid Democrat, social-democrat, care-l va avea în calitate de presedinte pe Dumitru Diacov si in calitate de prim-vicepreşedinte pe Oleg Serebrian. Oleg Tulea, fost presedinte al organizatiei de tineret si un om-cheie in dialogul extern al PDM, este noul secretar general al partidului unificat, alegerea sa reprezintand un semn al improspatarii clasei politice de peste Prut. Noul partid are o sustinere de aproximativ 15% din votanti, ceea ce il transforma in a doua forta politica din Republica la egalitate cu AMN, iar in contextul erodarii puterii comuniste are o perspectiva de crestere promitatoare.

Invitati la congresul de unificare au fost reprezentanti ai numeroase partide social-democrate din Europa, care au incurajat si apreciat decizia de fuziune a celor două partide şi au accentuat nevoia unei stangi moderne si unite care sa conduca Moldova in Uniunea Europeana. Titus Corlatean, Victor Bostinaru, Dan Mihalache si Cristian Dumitrescu au fost invitati sa reprezinte parteneriatul roman-roman cu PSD, mesajul acestora avertizand asupra deprecierii accentuate a relatiilor intre Romania si Republica Moldova si a nevoii unei schimbari a puterii din cele doua state romanesti pentru a reinoda o cooperare veritabila.

Partidul Democrat din Moldova va sustine edificarea de relaţii privilegiate ale Republicii Moldova cu SUA şi UE, precum si cu Romania, relatie privilegiata ce decurge din comunitatea de limba, de istorie, de neam. Romania, in viziunea PDM, este cel mai important partener strategic si un aliat indispensabil in procesul de integrare euroatlantica. Altfel spus, pe fondul deprecierii pozitiei Partidului Popular Crestin Democrat drept sustinator al cauzei romanesti si europene, ca urmare a aliantei acestuia cu Partidul Comunistilor, PDM isi asuma un rol militant in chestiunea europeana si pan-romana.
De asemenea, noua formatiune doreste ca relatiile cu Rusia sa fie asezate pe fundamente noi, pe corectitudine, pe respectarea interesului reciproc si pe noninterventie in afacerile interne. In problema Transnistriei, PDM sustine soluţionarea pasşnica a conflictului, eliminand intruziunile altor state sau posibilitatea prezentei militare straine pe teritoriul national si fara a leza interesul majoritati populatiei Republicii.
Un obiectiv central al PDM va fi integrarea reala in societatea moldoveana a minoritatilor etnice si lingvistice precum si racordarea administraţiei publice la standardele europene.
In plan socio-economic, noul partid va pleda pentru reducerea impozitelor pe venit, promovarea unor politici de atragere a investitiilor, sporirea cheltuielilor in domeniul sanatatii, invatamantului si culturii precum si o transparentizare a cheltuielilor publice.

Prin aceasta fuziune, Partidul Democrat si-a intarit fortele inaintea alegerilor parlamentare din 2009, pregatindu-se sa-i inlature pe comunistii de la putere. Scopul comun al celor doua partide unite este constructia unei alternative la actuala guvernare capabila sa aduca schimbarea in bine atat de indelung asteptata de romanii de peste Prut. Alegerile parlamentare din 2009 vor fi mai complicate si mai importante ca niciodata, cu atat mai mult cu cat Partidul Comunistilor, marcat moral si psihologic de esecul suferit in alegerile locale, va face tot posibilul pentru a pastra puterea. Devine astfel esentiala constructia unei echipe consolidate, sensibila la problemele alegătorilor, care sa unifice fortele opozitiei si sa se bucure de increderea fortelor politice majore din Romania si Uninea Europeana.

Unirea PDM si PSL intr-o noua forta politica reprezinta un pas important in ceea ce priveste structurarea fortelor democratice, necomuniste, din Republica Moldova in orizontul anului electoral 2009. Acest pas poate fi o prima actiune in procesul de unificare a partidelor de centru-stanga, social-democrate si social-liberale, din Basarabia, ale caror procente insumate trec de 30%, procentul cu care este creditat Partidul Comunistilor in sondaje. Este vorba, pe langa noul PDM, de Partidul Social Democrat, condus de Dumitru Braghis si Eduard Musuc, ce a obtinut in jur de 4% din voturi la ultimele alegeri, si de Alianta Moldova Noastra, condusa de fostul primar al Chisinaului - Serafim Urecheanu, ce a obtinut peste 10% din voturi. O concentrare a fortelor politice de centru stanga ar duce la o simplificare a scenei politice basarabene si la aparitia unui al doilea partid de talie mare. Intr-un astfel de scenariu ar intra in noul parlament de la Chisinau doar patru partide: PDM+PSD+AMN (~30%), Partidul Comunistilor (~30%), Partidul Popular Crestin Democrat (~10%) si Partidul Liberal (~10%), eliminandu-se dominatia comunista instaurata in 2001.

---

update: Un alt articol pe aceeasi tema pe blogul lui Victor Bostinaru, invitat la congresul PDM.

vineri, 15 februarie 2008

Despre politica si idealism sau despre idealismul in politica



Mihnea spunea astazi despre unii bloggeri: "... gandindu-ma la prostia unor oameni care din idealism au devenit unelte ale altora". Nu pot sa nu ma intreb de ce idealismul e considerat ca fiind sinonim cu prostia?!

Este adevarat ca politica pare a fi mai repede opusul idealismului, iar inocenta specifica scopurilor dezinteresate nu prea are ce cauta in lumea politica din Romania, insa nu e cu nimic gresit sa te daruiesti unei cauze fara sa ceri nimic inapoi, doar pentru ca te regaseti in niste idei, persoane sau lumi.
Indiferent de tehnicile de manipulare, de metodele de persuasiune, de persoanele implicate, in cele din urma toti avem la dispozitie liberul arbitru. Un om poate fi convins, doar daca se lasa convins, cu atat mai mult in politica.
Oare e gresit ca unii vor sa lase ceva in urma, sa scrie istorie in coltul lor de lume? Si de ce ar fi gresit sa ai niste principii, niste teluri pentru care sa lupti?
As spune ca idealismul e o trasatura a firilor puternice, a celor care stiu sa treaca dincolo de material si sa isi nuanteze viata cu altceva decat culoarea banilor. Idealismul nu se invata si nici nu prosteste, in schimb innobileaza.
De-a lungul istoriei, marii lideri au crezut in idealuri de unire, de independenta si de victorie, pentru care au luptat si ei sunt cei care au ramas si vor ramane in memoria colectiva. Idealismul ne-a adus unde suntem azi, nu materialismul sau pragmatismul.
Am intrat in politica din idealism, nu pentru ca m-a convins cineva sau pentru ca mi-ar fi fost promise cine stie ce avantaje materiale sau de alta natura.
Decizia implicarii in politica a fost luata dupa o perioada lunga de analiza si introspectie, decizie pe care mi-o asum cu mandrie. Poate ca nu sunt de fiecare data de acord cu ce se intampla, cu deciziile conducerii, dar inteleg ca intr-o comunitate democratica trebuie sa respecti majoritatea, insa nu uit niciodata ce m-a indemnat sa fac acest pas: dorinta de a ajuta, respectul fata de oameni, spiritul de echipa.
Am ales sa las principiile si nu banii sa imi conduca viata si prefer sa ma supun propriilor principii decat propriilor nevoi.
Prefer sa fiu un idealist in politica decat un materialist in lumea afacerilor, prefer sa imi sustin alegerile facute, decat sa le schimb la prima adiere, prefer sa visez ca voi schimba lumea, decat sa ma complac intr-o realitate care nu imi place.
Prefer sacrificiul confortului material in fata celui spiritual si prefer satisfactia lucrului facut decat pe cea a lucrului cumparat.
Daca nu mai avem nici vise sau idealuri, atunci cu ce mai ramanem? Ce ne mai mana in lupta?

Oare cum ar arata lumea fara idealisti, fara oameni care sa puna ideile deasupra intereselor personale? Probabil ca am ajunge sa ne devoram precum Basescu si Tariceanu, sa ne dam "la gioale" doar pentru a acumula cat mai mult.
Pentru ca am ajuns la subiectul politica, as spune ca si la noi politica e plina de idealisti.
De exemplu povesteam cuiva despre Victor Bostinaru, un europarlamentar PSD exceptional (nu ca nu ar fi toti parlamentarii PSD asa). Dansul isi exercita functia cu foarte multa daruire. L-am ales drept exemplu pentru ca este mai putin cunoscut publicului, fiind o persoana discreta, aflata in afara oricaror scandaluri.
Doamna Gabriela Cretu, un alt europarlamentar PSD, insa mult mai cunoscut, spunea azi ca "politicienii sunt de doua categorii: cei care fac conferinte de presa si cei care muncesc". Lumea e plina de idealisti, trebuie doar sa invatam sa ii recunoastem si sa ii ascultam.
Educatia ar trebui facuta in spiritul idealurilor. Ar trebui sa invatam sa ne facem planuri, sa invatam sa aparam si sa tinem cu dintii de ceea ce ne dorim de la viata. Doar asa putem schimba lumea!

joi, 14 februarie 2008

Apel la Actiune pentru Munca Decenta, Viata Decenta

Campanie initiata de Confederatia Internationala a Sindicatelor, Solidar, Forumul Progresiv Global, Social Alert si Confederatia Sindicatelor Europene



În ciuda creşterii economice mondiale, populaţia globului nu îşi vede viaţa ameliorată ca rezultat.

Pe lângă şomajul semnificativ, mulţi sunt într-o situaţie de angajare precară sau neplătiţi pentru munca efectuată. Jumătate din forţa de muncă a planetei câştigă mai puţin de 2 $ pe zi. 12, 3 milioane de oameni muncesc in sclavie. 200 de milioane de copii sub 15 ani muncesc în loc să meargă la şcoală. 2,2 milioane de oameni mor datorită accidentelor de muncă şi bolilor profesionale în fiecare an. Oamenii din ţările în curs de dezvoltare şi din ţările dezvoltate muncesc mai mult pentru un salariu mai mic, şi din ce în ce mai mulţi oameni - în marea lor majoritate femei – sunt forţaţi să-şi câştige traiul în aşa-numita economie informală, pe piaţa neagră, în slujbe nesigure şi fără protecţie socială sau drepturi.În acest timp, companiile se folosesc de ameninţarea cu delocalizarea unităşilor de producţie pentru a diminua salariile şi drepturile câştigate cu greu cum ar fi dreptul la contractul colectiv de muncă şi la grevă. Sindicaliştii care se luptă împotriva acestor tendinţe sunt daţi afară, ameninţaţi, încarceraţi sau chiar omorâţi.

Doar un sistem internaţional bazat pe solidaritate şi respect pentru drepturile oamenilor, înscrise în convenţiile Naţiunilor Unite şi a Organizaţiei Internaţionale a Muncii pot opri această tendinţă. Cerem guvernelor să semneze aceste convenţii, să le implementeze urgent şi să facă din munca decentă centrul preocupărilor lor politice.

În iulie 2006, reprezentanţii guvernelor la Comitetul Economic şi Social al Naţiunilor Unite au adoptat o Declaraţie ministerială care exprimă în primul articol următoarele:
„Suntem convinşi de nevoia urgentă de a crea la nivel naţional şi internaţional un climat care să conducă la angajare deplină şi productivă şi muncă decentă pentru toţi ca bază a dezvoltării sustenabile.”

Apelul lor trebuie însoţit de ratificarea şi implementarea standardelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, într-un moment în care agenţiile internaţionale folosesc noul pachet de măsuri al Naţiunilor Unite pentru a canaliza munca decentă şi angajarea ca prim pas pentru o mai mare coerenţă a politicilor şi convergenţă în îndeplinirea angajamentului de muncă decentă pentru toţi.

Timpul de a îndeplini această promisiune este ACUM.

Considerăm că munca decentă este esenţială pentru eradicarea sărăciei, pentru îmbunătăţirea traiului oamenilor şi pentru a le asigura o viaţă în pace şi demnitate. De aceea cerem celor responsabili să:

1. Muncă decentă: reafirme contribuţia pe care locuri de muncă stabile şi serioase o au în crearea unei economii sănătoase şi a unor comunităţi juste, prin implementarea de strategii de anagjare productivă deplină, incluzându-i pe cei care muncesc pe piaţa neagră şi care au nevoie de justiţie pentru a-şi apăra drepturile.

2. Drepturi: drepturile muncitorilor de a forma şi a deveni membri de sindicat de a negocia contracte colective cu angajatorul sunt fundamentale pentru ajungerea la muncă decentă; toate organizaţiile internaţionale, guvernele şi corporaţiile de afaceri trebuie să-şi asume responsabilitatea de a respecta drepturile muncitorilor.

3. Protecţie socială: să extindă şi să întărească aria de acoperire a protecţiei sociale asigurând accesul la asigurări sociale, pensii, ajutor de şomaj, indemnizaţii de maternitate şi servicii de sănătate de bună calitate tuturor. Aceste beneficii trebui să fie la îndemâna tuturor, incluzând muncitorii din aşa-numita economie informală.

4. Schimburi comerciale: să schimbe regulile de comerţ nedrepte şi să se asigure că acordurile de comerţ sunt folosite pentru muncă decentă, dezvoltare sustenabilă şi creşterea capacităţii de acţiune a muncitorilor, a şomerilor şi a săracilor. Mecanisme judiciare de asigurare a unei munci decente, care să includă principalele standarde de muncă, trebuie incluse în acordurile de comerţ. Guvernele trebuie să înceteze să mai încheie acorduri de comerţ care dezavantajează săracii, crează şomaj şi nduc la exploatare. Cererile organizaţiilor muncitorilor şi ale societăţii civile trebuie ascultate.

5. Datorii: să se asigure că priorităţile instituţiilor financiare internaţionale includ imperative sociale şi ecologice. În mod special, trebuie renunţat condiţiile de împrumut şi de îndatorare care forţează ţări să liberalizeze piaţa muncii, să reducă cheltuielile publice şi să privatizeze serviciile publice în detrimentul calităţii şi a posibilităţilor de acces. Toate proiectele finanţate de aceste instituţii trebuie să respecte în decursul implementării lor principalele standarde de muncă.

6. Ajutorul de dezvoltare: să se asigure că guvernele îşi respectă anagajamentul de a creşte nivelul oficial al ajutorului de dezvoltare la cel puţin 0,7% din PIB. Finanţare adecvată pentru dezvoltare este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor mileniului stabilite de Naţiunile Unite.

7. Migraţie: să se asigure că imigranţii nu sunt exploataţi şi că se bucură de aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi muncitori prin ratificarea Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii relevante şi prin ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite din 1990 privind Protecţia Drepturilor Tuturor Imigranţilor şi a Membrilor Familiilor lor.

Despre autogoluri

Tragicomedia politicii dambovitene continua cu un nou act in eterna lupta a lui Basescu impotriva (cui altcuiva, ca altii nu mai ramasera)...lui Basescu. Maretul Zeus pare a fi omis implicatiile reale ale rebranduirii PD in "PD minus Liberal", iar daca este sa ne luam dupa declaratiile confuze, contradictorii si lipsite de orice logica ale ecourilor olimpiene ce salasluiesc prin Modrogan (Boc si Blaga, desigur), trezirea se amana!

Razbunarea lui Roman, foarte inspirata cum noteaza si Catalin Ivan, a luat pe nepregatite liderii pd-isti si are potentialul de a micsora substantial voturile PD - liberal-iste. De parca turma alegatorilor prezidentiali n-ar fi fost suficient dezorientata de virajele demne de formula 1 ale PD de la social-democratie la un iluzoriu curent popular si apoi spre liberalismul lui Stolojan. Care Stolojan e probabil cel mai bun exponent al ideologiei PDL-iste: premier al lui Iliescu, devenit presedinte al liberalilor si mandru reprezentant al Pietii Universitatii (fara suprimarea careia el n-ar mai fi ajuns in Palatul Victoria), imbolnavit subit in plina campanie electorala insa la fel de repede insanatosit pentru a rupe PNL-ul si in fine lider al unei tentative de partid Liberal-democrat care n-a supravietuit nici macar primului an. In opinia mea un asemenea comportament vertical, transparent si animat doar de nevoile cetatenilor merita recompensat de electorii romani.

In esenta, "retrocedarea" numelui "Partidul Democrat" lui Petre Roman este o reparatie istorica. Doar nu mai exista cineva care sa considere ca PD odata ajuns in grija lui Basescu a mai avut ceva de-a face cu vreo ideologie sau cu altceva decat "interesul bunului plac". Bineinteles ca Elena Udrea, de exemplu, nu mai doreste un Partid Democrat, insa autoritatea domniei sale asupra mostenirii PD-iste e usor umbrita de originile ei PNL-iste si de oarecare traseisme. In orice caz, nu pot sa nu ma amuz de revolta PD-L-ista impotriva unui tertip abuzat de ei de atatea ori in ultimii ani: debusolarea electoratului patidelor concurente prin dedublarea lor sau crearea de tot felul de auto-proclamate grupuri moraliste in cadrul lor. Ii urez noului Partid Democrat succes si o cale de stanga autentica, atat de necesara in Romania in care traim. Cat despre liderii PDL-isti, care aproape ca par sinceri in convingerea lor ca un nume de partid poate fi protejat in cine stie ce mod miraculos, ii invit sa mai rasfoiasca volumele lor de manipulare stalinista, se pare ca nu le-au invatat temeinic.

Si daca tot veni vorba de sediul PD din aleea Modrogan, este bine sa stiti ca acesta e racordat ilegal la reteaua electrica. Asta sa fie teapa din Victoriei pe care se lauda Basescu in 2004 ca o va da daca va castiga alegerile? Sper doar ca nu mai exista romani care sa-l mai considere vreun exemplu de moralitate, pentru ca altfel falimentul Electrica SA s-ar apropia cu pasi repezi.


Revenind la Basescu, epopeea rasturnarii guvernului (ministru cu ministru) continua. Dupa ce a inventat o noua putere prezidentiala - refuzul revocarii unui ministru - , asa cum a avertizat Anca Alexandrescu, ma intreb daca nu cumva vom afla ca nu-i poate primi nici demisia lui Melescanu, pe considerente morale, desigur. Pacat ca Tariceanu n-a urmat sfatul gratuit oferit de Ioţio Mping, atunci sa-l fi vazut pe Carmaci pe unde mai scotea camasa. In cazul in care deja ati ajuns sa credeti ca nu mai este nimeni sanatos in tara asta va recomand sa cititi ce scrie cel mai longeviv ministru al apararii postdecembrist despre criza MApN.

Intre timp toata lumea vorbeste despre petarda presupusei demisii a lui Basescu. Char mai crede cineva in asemenea nazbatii? Cu toate dosarele si procesele inca aburinde care-l asteapta odata iesit de pe poarta Cotrocenilor?

*Imaginea este preluata de pe siteul latrecut (beta) , pe care il recomand tuturor celor care au copilarit in Epoca de Aur

marți, 12 februarie 2008

De la Sarko-zy la Sarko-base


Saptamana Financiara de saptamana trecuta a avut ca supliment cartea lui Nicolas Sarkozy - Martorul, reeditata de editura Rao in februarie 2008.
Nu e un volum extraordinar prin continut si e plin de clisee, insa este un adevarat manual de comunicare, pentru specialisti. Portretizeaza un candidat ideal la presedentie, pentru orice tara si pentru orice tip de electorat.
Am sa reproduc cateva citate care mi-au placut:
- "presedintele este cel care impulsioneaza o echipa, ... , care face sa functioneze ansamblul institutiilor tarii, ... , este un lider care isi asuma responsabilitati. El spune ce gandeste ... Presedintele nu este un arbitru" - parca am mai auzit undeva frazele acestea, cu deosebirea ca pe Traian Basescu, echipa l-a parasit destul de repede.
- "Ceea ce face ca dreapta sa piarda de ani de zile este ca ea nu inceteaza sa regrete faptul ca nu este stanga" - la noi dreapta a castigat pentru ca se comporta ca stanga, iar stanga nu mai are loc sa fie stanga din cauza aglomerarii dreptei pe stanga.
- "Cand am ajuns la fata locului, am propus omologului meu roman si, mai ales, stralucitului prim-ministru din acea perioada, Adrian Nastase, sa lasam la o parte cuvintele goale si fara continut si sa redactam o noua declaratie" - daca ar fi stiut Traian Basescu de laudele astea, nu mai calca el Sarkozy in Romania si nici nu mai primea stiloul cadou. Astept cu nerabdare, peste ani, sa vad care candidat la presedintia unei tari europene isi va aminti de o intalnire cu "stralucitul" Traian Basescu si se va folosi de asta in campania proprie. Probabil ca niciunul, pentru ca Sarko-base nu prea si-a facut prieteni prin lumea politica europeana.
- "C. Scriu C. pentru ca si astazi, la aproape 20 de ani de la prima noastra intalnire, sunt emotionat cand pronunt numele ei. C. este Cecilia. Cecilia este sotia mea. Ea este o parte din mine. Oricare ar fi fost incercarile cu care s-a confruntat cuplul nostru, nu a trecut nicio zi fara sa ne fi vorbit." - probabil ca de aceea i-a trimis faimosul sms inainte sa se casatoreasca cu o alta C. De data asta Carla.
- "Comunicarea a devenit prealabila actiunii. Ea este prima etapa." - o lectie pe care ar trebui sa o inteleaga multi politicieni romani.
- "Nu sunt un mare partizan al referendumurilor pentru a hotara in privinta reformelor economice ori sociale. Ele sunt purtatoare ale riscului de a reduce chestiunile complexe la solutii binare si simpliste. Eu cred in democratia reprezentativa." - Traian Basescu prefera modelul Hitler, de consultare si invocare a poporului, pentru a justifica orice actiune
- "De cativa ani, anumiti lideri de opinie, anumite grupuri de presiune incearca sa-i faca pe francezi sa puna la indoiala prestigiul trecutului lor. Ei profita de dificultatile noastre. ... Fac din sclavagism unica fata a Frantei, uitand ca tara noastra nu a fost singura care a practicat aceasta barbarie si ca tara noastra a dat nastere unor barbati si femei care au combatut-o." - as inlocui cuvintele "sclavagism" cu "comunism" si "Franta" cu "Romania"
- "Cea care, in ultimii ani, progresiv, a decazut, a devenit stereotipa, cea care s-a rigidizat este politica, nu societatea." - oare unde am mai auzit noi afirmatia conform careia clasa politica e vinovata de toate relele..."e ca o zoaie pe geam"?!
- Despre relaita cu Jaques Chirac: "... ne vorbim mai des decat se crede. De patru ani, am avut cel putin o intalnire saptamanala. La acestea se adauga consiliile de ministri, unde ii stau in dreapta, si intalnirile destul de numeroase, privind cele mai diverse subiecte" - pacat ca presedintele Basescu nu a retinut si faptele demne de un politician si refuza orice discutie cu fostii sefi de stat ai Romaniei, pe care nu numai ca nu ii consulta, dar ii jigneste cu fiecare ocazie, desi, la un moment dat, acestia i-au fost sefi si au contribuit la propulsarea dumnealui in randul clasei politice plina de "zoaie".
- "Eu nu opun cuvantului `minciuna` cuvantul `adevar`. Il prefer pe cel de `autenticitate`, intr-atat am constientizat odata cu timpul si cu experienta ca adevarul ar putea fi multiplu" - odata cu Alianta Dreptate si Adevar, am descoperit si noi ca, de cele mai multe ori, adevarul nostru e, in fapt, minciuna celor care ne conduc.
Una peste alta, volumul este foarte interesant. Pe langa rolul manipulator pe care il are orice material electoral, acesta are meritul de a prezenta publicului, intr-o maniera relaxata, un posibil viitor presedinte.
In ciuda portretului ideal creionat de acest volum, comportamentul afisat de Nicolas Sarkozy in numeroase ocazii oficiale ne-a dezvaluit o alta forma fara fond, ajunsa parca in ciuda poporului, la conducerea statului pe care il reprezinta.
Din pacate in lumea politica sunt multe astfel de exemple, iar unii aleg sa isi faca din Sarkozy un model de comportament si sa se mandreasca cu asta.



vineri, 8 februarie 2008

Un alt experiment

Astazi este randul unui alt experiment interesenat, din seria celor facute de Mihnea. Dupa cum recunoaste, din joaca, a implementat un sistem simplu de monitorizare a bolgurilor si site-urilor PSD care poate fi accesat urmand linkul: http://digitallights.net/newmedia/psd.htm , facilitand astfel consumatorilor de informatie PSD-ista, accesul la noutati.

luni, 4 februarie 2008

OTV rezolva inca un mister


Pentru ca pare a fi un mister cine conduce Consiliul National al PSD - desi noi stim bine cine - in seara aceasta, in timpul emisiunii senzationale a lui Dan Diaconescu, pe croll circula urmatoarea stire: "Conducerea PSD si-a afirmat sprijinul pentru ca Dan Ioan Popescu sa isi pastreze functia de Presedinte al Consiliului National PSD"!?

PS: Fotografia este preluata de aici.

sâmbătă, 2 februarie 2008

Despre realitatea de la Realitatea - TV



Am tot citit ieri si azi reactii legate de emisiunea lui Robert Turceascu de la Realitatea TV, de joi seara.
Mentionez, de la inceput, ca ideea nu este sa intru in polemici cu nimeni, ci doar sa prezint, obiectiv, cu argumente si date exacte, cum s-a desfasurat intreaga emisiune, avand in vedere faptul ca am facut parte din public - "pentru decor, un numar de tineri “simpatizanti” ai Partidului Social Democrat. Am auzit cum le-a inghetat respiratia cand Geoana a inceput sa zbiere".
"Decorul" a fost ales pe spranceana - stiu, e un cliseu - insa au fost prezenti acolo reprezentanti ai organizatiilor TSD din diferite judete, eu insami fiind acolo in calitate de membru si nu de SCE-ist. Astfel, erau reprezentanti din: Neamt, Mehedinti, Cluj, Maramures, Dambovita, Prahova si Bucuresti. Dupa emisiune, jurnalistii prezenti chiar au felicitat conducerea PSD pentru tinerii pe care i-a adus in public, recunoscand ca se asteptau sa fie vorba de niste figuranti adusi cu autobuzul.
Fiind foarte cald in studio, nu ne-a inghetat nimic, nici chiar respiratia. Din contra, in momentul in care Mircea Geoana a luat atitudine impotriva lipsei de fair-play a jurnalistilor si a gazdei "impartiale", ne-am simtit razbunati, Miecea Geoana dand glas, in mod elegenat, frustrarilor noastre. La un moment dat, "publicul decorativ", discuta sa se ridice si sa plece, in semn de protest fata de lipsa de respect - dar asta probabil ca nu s-a auzit. Cum nu s-au "auzit" nici privirile dezaprobatoare, nici comentariile si raspunsurile din public la intrebarile jenante si amatoriste despre cresterea pensiilor si desfiintarea CNSAS.
Dar, sa o iau in ordine cronologica.
Convocarea s-a facut pentru ora 8,30, la studiourile Realitatea TV din zona Bucur Obor. Am ajuns acolo, am intrat in sala, in acelsi timp cu noi sosind si Robert Turcescu. In sala deja se desfasurau probe de sunet (erau 11 microfoane - 5 pentru politicieni, 5 pentru jurnalisti si unul pentru public), de lumini (reflectoare, lumini de pozitie) si probe video(erau 6 camere fixe si una mobila care circula pe o sina si reda imaginile de ansamblu ale salii). O domnisoara draguta a venit sa aseze "decorul", alternand fetele cu baietii si, pe cat posibil, culoile vestimentatiei, desi majoritatea eram in costume negre si camasi albe.
Pana la ora 9, am facut prezentarile, am socializat, am mai iesit pe afara. La ora 9, cand incepeau stirile la Realitatea TV, ne-am ocupat locurile, am luat pozitii de "oameni seriosi" si am facut liniste, pentru ca pe la 9,05, Robert Turcecu, a avut o interventie live, din studio, in cadrul stirilor.
Au urmat apoi vreo 40 de minute de program de voie, prin studio sau pe afara.
Pe la 9,35 au ajuns jurnalistii, care au intrat in studio, s-au asezat pe canapea si au socializat cu directorul Biroului de Presa PSD si cu reprezentantii acestuia.
Pe la 9,45 au sosit Ilie Sarbu, Liviu Dragnea, Dan Mircea Popescu si Mircea Geoana, care au intrat direct in studio s-au salutat si conversat cu ziaristii, dupa care Mircea Geoana a trecut pe la fiecare tanar din sala si a data mana cu el. La 9,55 a sosit si Ecaterina Andronescu, care si-a ocupat repede locul intre colegi, pe canapea, iar la ora 10 a inceput transmisiunea live.
Dupa prezentari, facute si ele cu un ton destul de malitios, a urmat prima intrebare, evident despre Adrian Nastase. Si intrebarile au continuat, si continuat si ne uitam toti cu surprindere cum cei mai mari adversari ai lui Adrian Nastase - cei conform carora, acum vreo 3 ani, Nastase era cel mai mare hot, cel mai mare corupt, cel vinovat de toate nenorocirile din lume, de incalzirea globala si de tsunami-ul din Thailanda - se transformasera asa, intr-un fel de cor de bocitoare. Dupa care, vazand ca nu o scot la capat cu conducerea partidului, care a recunoscut unanim valoarea si rolul lui Adrian Nastase in PSD, Robert Turcescu se face ca intreaba publicul, care, deja revoltat, evident nu a vrut sa spuna nimic. Vorbind cu ei, am aflat ca toti sunt dezamagiti de tensiunile alimentate si de presa, toti spera sa treaca aceasta etapa si sa ne pregatim de alegerile ce bat la usa.
Daca mi-as fi invins emotiile si nervii, as fi spus ca PSD-ul nu graviteaza in jurul unui om, fie el Nastase, Geoana sau Iliescu. PSD-ul graviteaza in jurul unor principii, idei si scopuri comune si nu este un partid personal, care dispare odata cu liderul.
Azi in Gandul exista un titlu tendetios, menit sa alimenteze parca asa-zisul conflict din interiorul partidului. Intrebat de rolul lui Adrian Nastase in PSD, Mircea Geoana a pus ca experienta ca cel mai bun Prim-ministru al Romaniei este extrem de utila si ca ar dori ca Adrian Nastase sa participe la construirea ofertei politice a PSD, esentiala in castigarea alegerilor si, tocmai datorita acestei experiente, ar putea sa faca o monitorizare eficienta a activitatii Guvernului Tariceanu, un aspect la fel de important pentru o campaie electorala.
Dupa 30 de minute in care din gurile lui Adrian Ursu si Pavel Lucescu au iesit fraze precum "s-a incheiat perioada de penitenta a lui Adrian Nastase" - si nu pot sa nu citez, de exemplu, dintr-un articol al lui Pavel Lucescu "Autovictimizarea e o arma politica redutabila. Stiinta e grea, desi formula ei de baza - calare pe o cauza buna contra unui adversar fara scrupule - pare simpla.
La unii e o chestiune de vocatie, altii o invata, dar cei mai multi dintre cei ce o practica o rateaza cu gratie. Unul dintre acestia din urma e Adrian Nastase"- a urmat o mult asteptata pauza de vreo 3 minute.
Mentionez ca "decorul" avea deja tensiune.
A urmat partea a doua a emisiunii, cea mai lunga.
Jurnalistii intra pe domeniul economic si incep, evident, prin a spune ca recenta crestere a pensiilor e vinovata pentru deprecierea leului - Sorin Ionita, aflat "in slujba dreptatii si a adevarului" - dupa cum i-a spus Liviu Dragnea pe finalul emisiunuii, impreuna cu Adrian Ursu. Pe aceeasi logica economica impecabila, continua spunand ca, de fapt, din cota unica s-au incasat mai multi bani la buget. Si, Pavel Lucescu continua apoteotic: dar nu sunt bani pentru pensii, comportandu-se de parca nu intelegeau nimic din fenomenul economic.
Mircea Geoana si Dan Mircea Popescu incercau sa explice, dar, parca in mijlocul studioului era un perete transparent de care se loveau cuvintele. Si jurnalistii continau: PSD e vinovat de cresterea preturilor, PSD e vinovat de cresterea cursului euro, PSD e vinovat de atentatele din Irak, PSD e vinovat de tragedia puilor de foca...In momentele acelea, Mircea Geoana - dupa ce a tot explicat cum functioneaza mecanismele si dupa ce jurnalistii tot acuzau fara argumente, repetand obsesiv aceleasi fraze, ca intr-o lectie invatata, si atacand cresterea pensiilor - i-a rugat sa inceteze cu afirmatiile eronate.
Adrian Ursu s-a simtit vizat si a sarit la gatul lui Mircea Geoana, invocand libertatea presei, castigata cu greu in 1989, desi nu avea nicio treaba cu afirmatia Presedintelui.
In timpul acesta, o voce din "decor" sugereaza sa ne ridicam si sa plecam, in semn de protest, fata de comportamentul neadecvat si neconform cu deontologia profesionala.
Pe toata durata dialogului, Robert Turceascu nu a permis lui Ilie Sarbu si Ecaterinei Andronescu sa ia cuvantul, desi acestia au incercat in repetate randuri, ridicand mainile, miscand microfoanele si chiar intervenind in discutie.
S-au linistit spiritele, s-a trecut catre subiectul "agricultura", unde, evident, tot PSD-ul era vinovat ca din fondurile europene post-aderare, Guvernul nu a fost in stare sa absoarba niciun ban. Ilie Sarbu a explicat profesionist cum stau lucrurile. A urmat o pauza bine-meritata, in care Ilie Sarbu i-a clarificat lui Sorin Ionita cum stau lucrurile in agricultura, acesta parand foarte nelamurit, in fata camerelor.
Deja se instalase o puternica stare de nervozitate in randul tinerilor, care comentau destul de vocal lipsa de profesionalism de care au dat dovada gazdele.
Si a inceput ultima parte. S-a discutat despre revizuirea Consitutiei, care avea legatura directa cu domiciliul lui Mircea Geoana, despre uninominal, care avea legatura cu prezenta Ecaterinei Andronescu in Parlament, despre descentralizare si repartizarea fondurilor locale, de care tot PSD-ul e vinovat, desi legea administratiei locale promovata de Alianta DA a fost redactata si de Sorin Ionita (lucru punctat elegant de Liviu Dragnea si picat ca o "pleasca" pe capul acestuia, care a spus ca nu vrea sa isi asume meritele pentru niste formule matematice datorita carora localitatile sarace primesc putin bani de la buget, iar cele bogate, multi, accentuandu-se astfel discrepantele in dezvoltarea rurala).
Nu vedeti nicio legatura intre cele de mai sus?! Nicio problema, nici noi nu am vazut. Am vazut, in schimb, oameni fara argumente care insa recurg la atacuri personale.
Astept cu nerabdare editia in care vor fi invitati cei de la PD-L, sa vedem daca atitudinea plutonului de executie va fi aceeasi.
Dupa finalul emisiunii, dintre toti cei prezenti, o singura persoana a plecat cu capul sus, ne-a privit in ochi si ne-a salutat si, in ciuda atitudinii de pe parcursul emisiunuii, ne-a castigat respectul si aprecierea pentru curajul de a-si sustine pana la capat punctele de vedere.
Concluzie: vom merge si data viitoare.